Tipuri de pamant

Cresterea si dezvoltarea plantelor horticole depinde de calitatea proprietatiilor chimice si fizice ale solului, cat si de cantitatea de elemente nutritive aflate in solul de cultura in stare asimilabila.
Majoritatea plantelor ornamentale cresc si se dezvolta bine in solurile luto-nisipoase, afanate, bogate in humus. Sunt insa si plante care cer un sol mai greu sau mai usor.
Pretentiile fata de gradul de aciditate sau alcalinitate a solului (pH) poate fi evaluat intre 4 si 8, specificand ca majoritatea plantelor ornamentale prefera un pH situat intre 6,5 si 7,5.
Efectul aciditatii solului asupra cresterii si dezvoltarii plantelor trebuie verificat periodic si cat mai des la plantele cultivate la ghiveci, unde pH-ul se modifica mult mai repede decat in camp datorita udarilor repetate.
Pamanturile naturale utilizate pentru cultura plantelor ornamentale in efectuarea amestecurilor de sol, pentru substraturile de cultura, sunt clasificate din punct de vedere fizic in: pamanturi grele, pamanturi semigrele, pamanturi usoare, pamanturi adiacente.

PAMANTURI GRELE
Pamantul de telina, utilizat in cantitati mari in amestecurile de sol, se obtine din recoltarea stratului superficial al solurilor inierbate in grosime de 20cm. Este un sol structurat si bogat in microorganisme si substante nutritive, are pH neutru. Poate fi folosit imediat sau pastrat in gramezi pe platforme pana la descompunerea totala a resturilor vegetale. Greutatea unui mc de pamant de telina este de 900 - 1000Kg.
Nisip, utilizat in majoritatea amestecurilor de sol in proportii diferite de la 1/3 la 1/10 din volumul acestora. Este folosit pentru afanarea amestecurilor de sol si pentru permeabilitatea lor. Utilizat cu precadere ca substrat de inradacinare al butasilor unor specii de plante ornamentale. Se poate intrebuinta nisipul de rau pentru substraturile de inradacinare si nisipul de cariera intrebuintat in cultura cactusilor. Greutatea unui mc de nisip este apreciata intre 1000 - 1100Kg.

PAMANTURI SEMIGRELE
Pamantul de gradina, care rezulta din recoltarea stratului arabil de pe un teren deja cultivat; se poate intrebuinta ca pamant de baza in amestecurile de sol pentru multe plante horticole, putand inlocui si pamantul de telina. Greutatea unui mc poate fi intre 700 - 800Kg.
Mranita care se obtine din descompunerea completa a gunoiului de grajd dupa 1-2-3 ani; este foarte bogat in substante organice si minerale si in microorganisme. Se foloseste pentru imbogatirea solurilor grele. Este utilizata in cultura multor specii de plante in amestec cu pamant de telina si pamant de frunze. Greutatea unui mc de mranita este 800 - 850Kg. Nu se utilizeaza in stare curata pentru ca arde. Poate fi considerat ingrasamant natural. Dupa 6 - 8 ani poate fi considerat un sol gras.
Compostul este pamantul care rezulta din descompunerea diferitelor resturi organice vegetale sau animale de pe langa gospodarii. Dupa 2-3 ani de descompunere pe platforme, este considerat un ingrasamant complex, iar reactia compostului este functie de materialele din care provine. Un mc de compost cantareste in jur de 900-950Kg.

PAMANTURI USOARE
Pamantul de padure obtinut prin descompunerea litierei din padure formata din frunze, ierburi, ramuri; este foarte bogat in humus si flora microbiana. Se foloseste cu grija pentru ca in procesul de descompunere duce la caderea radacinilor plantelor cultivate si poate transmite boli. Dupa 2-3 ani de descompunere poate fi folosit fara probleme.
Pamantul de frunze obtinut prin descompunerea de circa 2 ani a frunzelor provenite de la arbori si arbusti de foioase: alun, fag, artar, tei, paltin, etc. Mai putin pamantul de frunze de stejar si castan pentru ca este acid si taninos. Pamantul de frunze este cosiderat cel mai indicat pamant pentru insemantari la majoritatea plantelor ornamentale. Este usor, afanat, permeabil, cald, retine o cantitate mare de apa, este bogat in humus si are reactie acida. Greutatea unui mc pamant de frunze este cuprinsa intre 500-600kg.
Pamantul de turba este un pamant usor, afanat, bogat in humus, cu mare capacitate de retinere a apei. Este larg intrebuintat la formarea amestecurilor de pamant la multe specii de plante horticole.
Se formeaza in locurile mlastinoase prin descompunerea lenta si incompleta a plantelor intre 200-300kg. Se intalnesc urmatoarele categorii de turba:
- turba neagra, provenita din descompunerea anaeroba a plantelor si animalelor din apa de pe fundul lacurilor din zona de campie; este un sol bogat in substante minerale si cu o reactie acida pana la neutra;
- turba fibroasa rosie provenita din descompunerea lenta si incompleta in lipsa aerului, a vegetatiei din mlastinile turboase de munte. Este un pamant lipsit de microorganisme, considerat aseptic deoarece poate impiedica dezvoltarea multor daunatori. Are o mare capacitate de absortie a apei, estimandu-se ca 1kg de turba rosie poate absorbi pana la 7-8 litri apa, pe care o cedeaza usor plantelor. Este folosita in amestecuri cu solurile grele si ca rezervor de apa. Se aprecieaza ca amestecul in care este folosita turba rosie, nu permite depozitarea algelor si a muschilor.
- turba alba este provenita din descompunerea vegetatiei cu Sphagnum din regiunile inalte bogate in precipitatii si temperaturi scazute. Se apreciaza ca poate retine o cantitate de apa egala cu de 13 ori greutatea sa, are un pH acid. In stare uscata este componenta principala a pamanturilor folosite in cazul plantelor epifite si semiepifite.

PAMANTURI ADIACENTE
Carbunele de lemn este folosit in compozitia tuturor amestecurilor de sol cu rol dezinfectant;

AMESTECURI DE SOL:

Amestecuri grele:    pamant de telina + mranita;
Amestecuri usoare: pamant de frunze + turba.

Amestecurile grele se folosesc pentru plante ce-si formeaza un sistem radicular puternic.
Amestecurile usoare sunt indicate pentru plantele bulboase si cele cu un sistem radicular superficial.

Postări populare de pe acest blog

PLANTELE CARE NE UCID. Vampirii energetici pe care îi ţinem în apartament

Pachistachis

Camelia