Aquilegia L. - Caldaruse

- februarie 13, 2014

Familia Ranunculaceae

Plante cu talie de 40-80 cm inaltime, erbacee sau sufrutescente, rezistente la ger, cu frunze de culoare verde-inchis, divizate, florile actinomorfe cu petale terminate prin pinteni mai lungi sau mai scurti si sunt dispuse in panicule ramificate.

Genul cuprinde peste 30 de specii originare din America de Nord, Asia si Europa si din acestea mai cunoscute la noi sunt:

Aquilegia caerulea James, venita de pe meleagurile Americii de Nord, cu talia de pana la cca 80 sm inaltime, creste sub forma de tufa si frunze verzi-cenusii, trilobate sau trifoliate. Infloreste primavara (aprilie-mai), cu flori de culoare alba sau albatsru pal, cu pinteni lungi de cca 4-5 cm, avand o pozitie orizontala in faza de boboci, ca in faza de inflorire, pana la epuizarea infloririi, sa capete o pozitie dreapta.

Se remarca soiurile: "Alba", cu flori albe; "Plena", cu flori albe; "Haylodgensis" s.a

Aquilegia chrysantha A. Gray, de pe meleagurile Arizonei si ale Mexicului, are frunze mai rare, mici, trifoliate si flori de culoare galbena aurie, cu petale mici, ce apar din mai pana in iunie pe tije florale mult ramificate.

Aquilegia transilvanica Schur., cu tulpina foarte putin ramificata in partea superioara si frunzele de culoare verde cenusie. Florile apar pe planta din mai pana in iunie, mari, solitare, situate terminal, de culoare albastru-liliachiu si albastru deschis.

Aquilegia vulgaris L., originara de pe continentul nostru, cu tulpina putin ramificata, frunzele tripenat sectate, iar florile, alcatuite din petale prevazute cu cate un pinten curbat la varf, colorate cu rosu purpuriu, albastru-violet, rar albe, sunt grupate in panicule rare, cu sepalele in numar de 5.

Desi Aquilegia vegeteaza bine aproape in orice sol, ea prefera totusi unul potrivit de umed, ingrasat si umbros.

Inmultirea reuseste bine atat prin despartirea tufelor, cat si prin seminte (semintele isi pastreaza puterea de germinatie cam 2 ani). Vom semana primavara (martie-aprilie) in rasadnite reci, de unde, dupa o repicare, se planteaza la loc definitiv, in iulie-august.

Putem inmulti si prin despartirea tufelor sau prin detasarea drajonilor din jurul plantelor mama, operatie ce se poate efectua atat in primavara cat si in toamna.