Cyperus

Starr 070906-8948 Cyperus sp.
Cyperus sp. (habit). 

Locatie: Maui, Kula Ace Hardware
Forest & Kim Starr [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons




Familia Cyperaceae

Este o planta care impresioneaza prin simplitate si eleganta. Frunzele compuse din mai multe foliole lungi, inguste si asezate sub forma de raze la varful cozilor lungi, dau plantelor un aspect deosebit. El decoreaza placut holurile, colturile libere din camerele de locuit, pe masute sau in acvarii.

Cyperus este o planta din regiunile mlastinoase ale Madagascarului.

In apartamente este usor de intretinut deoarece planta nu necesita prea multe ingrijiri. Creste bine la lumina si suporta temperaturi de la 12-20 grade Celsius, cele mai convenabile fiinde cele de 15-16 grade.

Planta cere multa apa si se enumera printre putinele care pretind chiar sa aiba in permanenta apa in farfurioara de sub ghiveci sau chiar sa stea cu toata radacina in apa. De asemenea poate fi cultivata cu succes in solutii nutritive (hidrocultura). 

Cultivata in ghivece necesita un amestec de pamant format din 2-3 parti mranita, 1 parte pamant de telina si nisip. La plantele mai tinere se poate folosi un alt amestec de compus din mranita, pamant de frunze sau turba si nisip in parti egale.

Inmultirea se poate face prin despartire cu ocazia transplantarilor de primavara. Pentru inmultirea prin butasi se iau frunzele cu codite de 5 cm, li se reteaza varfurile si se planteaza in nisip la 22-25 de grade Celsius, sau se pun sa pluteasca in apa. Radacinile se formeaza in cateva saptamani si cand sunt destul de mari si au pornit din mijlocul frunzelor, noile cresteri se planteaza in ghivece in pamanturi usoare.
Pe masura cresterii radacinilor, plantele se schimba in ghivece mai mari.

Cea mai comuna specie este Cyperus alternifolius, originara din Madagascar, poate creste pana la 1,5 m si are frunzele cu diviziuni inguste, lungi de circa 25 cm. 
Umbrella papyrus (potted)
Cyperus alternifolius
By HorsePunchKid (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Mai pot fi cultivate Cyperus diffusus, o planta inalta de 50 cm, cu foliole inegale ca lungime si Cyperus papyrus, specie de talie mare cu tulpini de circa 5 m si frunze mari. Poate fi cultivata numai in incaperi inalte. 

Fale - Giardini Botanici Hanbury in Ventimiglia - 396
Cyperus, Gradina Botanica Hanbury, Ventimiglia, Italia
By Fabio Alessandro Locati (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Fale - Giardini Botanici Hanbury in Ventimiglia - 399
Cyperus, Gradina Botanica Hanbury, Ventimiglia, Italia
By Fabio Alessandro Locati (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Cyperus acuminatus
Cyperus acuminatus
By Stephen Laymon, Bureau of Land Management [Public domain or Public domain], via Wikimedia Commons

Cyperusacuminatus
Cyperus acuminatus
By Robert H. Mohlenbrock [Public domain or Public domain], via Wikimedia Commons

Cyperus diffusus 2007-06-16 375
Cyperus albostriatus

Cyperus diffusus0
Cyperus diffusus
By Kurt Stüber [1] [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Cyperus papirus Orto botanico di Palermo 0005
Cyperus papyrus, Orto botanico di Palermo
By tato grasso (Own work (personal work)) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Cyperus papyrus 1 - Buffalo Botanical Gardens
Cyperus papyrus, Gradina Botanica din Buffalo
By Dave Pape (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Cyperus papyrus detail 01 by Line1
Cyperus papyrus, in Parc floral de Paris
By Liné1 (Picture taken with my IXUS 800 IS) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Cyperus papyrus detail 02 by Line1
Cyperus papyrus, in Parc floral de Paris
By Liné1 (Picture taken with my IXUS 800 IS) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Cyperus papyrus2
Cyperus papyrus
By Antoine Taveneaux (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Syracuse - Ortigia - Fonte Aretusa
Cyperus, in Syracusa, Fontaine d'Aréthuse
By Patrice78500 (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

PLANTELE CARE NE UCID. Vampirii energetici pe care îi ţinem în apartament

Pachistachis

Dracena